GENERALITATI

Localizata in sudul judetului Hunedoara si in sud-sudvestul Transilvaniei la 45°25' latitudine nordica si 23°22' longitudine estica, intr-o depresiune a Carpatilor Meridionali, depresiunea Petrosani, sau Valea Jiului, se intinde de-a lungul celor doua Jiuri (de Est si de Vest), si cuprinde un sir de orase: Petrila, Petrosani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani, toate fiind centre miniere. Altitutinea medie in Valea Jiului este de 600m deasupra nivelului Marii Negre. Depresiunea Vaii Jiului, dupa cum ii spune si numele este strabatuta de doua rauri importante: Jiul de Vest si Jiul de Est si este inconjurata de patru lanturi muntoase: Retezat (rezervatie naturala) in nord-nordvest, Sureanu in est-nordest, Parang in est-sudest si Valcan in sud. Principalul oras al Vaii Jiului este Petrosani-ul cu 60.000 de locuitori.

Locuitori: Valea Jiului are aproximativ 200.000 de locuitori.

Nationaliati: 87% - romani; 11% - maghiari; 2-% alte nationalitati.

Religie: 82%-ortodoxa; 8%-catolica; 10%-alte religii.

ISTORICUL VAII JIULUI

Valea Jiului este un loc cu o indelungata istorie. Primele vestigii istorice dateaza din perioada geto-daca: ruinele cetatii de la Banita, (la 15 Km de Petrosani), construita ca avanpost strategic este o dovada elocventa. Exista si o serie de tezaure numismatice descoperite la Jiet-Popi si Pestera Bolii care atesta existenta unei civilizatii geto-dace pe aceste tinuturi. Influentele unei asemenea civilizatii se regasesc si in portul traditional al taranilor Jieni, numiti in partea locului momarlani, in portul carora predomina albul si negrul. Tot ca o marturie a acestor locuri sunt si castrele de pamant din Varfu lui Patru si Comarnicel si drumul de piatra din Pasul Valcanului.

Prima atestare documentara dateaza din secolul al XV-lea, cand intr-o diploma de innobilare sunt atestate localitatile Campu lui Neag, Maleia si Petrila. Una dintre primele asezari ai Vaii Jiului a fost satul Campu lui Neag, asezat la poalele muntilor Retezat, la aprozimativ 32 Km de Petrosani. Se spune ca numele acestei asezari vine de la numele fugarului Neagu, un haiduc fugit din tara Hategului. Intr-un document din 1493 se mentioneaza ca regele maghiar Vladislav al-II-lea de Jagelo daruia Valea Jiului nobilului Mihaly Kendeffy. Campu lui Neag este indicat ca loc de pasune. In acest document, de fapt un act de danie, redactat in limba engleza, sunt mentionate inca cateva asezari: Petrella (Petrila), Kaprisowar (Caprisoara in Vulcan), Malee (Maleia).

Petrosaniul, principalul oras al Vaii-Jiului a aparut, dupa cum se pare, prin colonizarea unor iobagi (douazeci) din Petros (o asezare din tara Hategului), colonizati aici prin 1640. Prima atestare documentara a Petrosani-ului ca localitate dateaza din 1788-1792, in insemnarile unui colonel prusac Gotze, care se intoarce dintr-o calatorie in Orient prin tarile romane. El spune despre Petrosani ca este un sat foarte mare ca intindere si ca a vazut si o casa zidita deasupra pamantului! In prima lucrare cartografica romaneasca, harta stolnicului Constantin Cantacuzino, tiparita in limba greaca la Padova se introduce in cartografia europeana raul Jiu, cu pronunatarea din zilele noastre.

Acest rau era cunoscut inca din 90-168 dar sub numele de Rhabon (in "Geografia" lui Ptolemeu). In 1720 intreaga Vale a Jiului, dupa cum reiese din documentele cartografice ale lui Fridrich Schwantz, intreaga depresiune era populata de gospodarii risipite in intreaga vale, astfel incat aceasta parea un sat foarte mare. Dupa 1733 Valea Jiului a intrat intr-o faza de populare mai rapida, astfel incat au aparut noi sate, iar numarul locuitorilor a crescut si el prin stabilirea pe aceste locuri a unor familii care au venit de peste munti la bogatele pasuni si fanete din zona. In 1818 populatia din vale era undeva pe la 2550 de locuitori, iar principala ocupatie era inca tot pastoritul. Exploatarea carbunelui incepe abia din 1840 si s-a realizat de catre fratii Hoffmann si Carol Maderspach la Vulcan, Petrila si Petrosani, dar acestea erau doar niste exploatari de suprafata! Exploatarea pe scara larga a carbunelui incepe abia din 1848. Primele mine, respectiv exploatarea subterana a carbunelui este realizata de companii poloneze, germane si cehe; patronii acestor exploatari au adus muncitori din diverse regiuni ale Imperiului Habsburgic. Acesti muncitori s-au integrat rapid si fara probleme cu populatia deja existenta aici. Incepand cu anii 80 ai secolului nostru regimul comunist a adus in aceasta zona, muncitori din zone diverse ale tarii, dar cu precadere din Moldova. In acesti ani Valea Jiului a devenit principala zona miniera a tarii. Dupa 1989 datorita problemelor economice ale tarii, datorita scaderii productiei de otel si fonta precum si a altor cauze unele mine din Valea Jiului au fost inchise, iar altele sunt in curs de inchidere. Valea Jiului a fost principala zona miniera a tarii iar principala ocupatie a oamenilor din zona a fost mineritul. In prezent datorita inchiderii minelor se incearca o reconversie profesionala a oamenilor de aici si o dezvoltare a zonei care are un potential turistic deosebit.

CULTURA

Valea Jiului are o viata culturala destul de bogata. Traditiile au o importanta deosebita in viata locuitorilor din aceasta zona a tarii. Desi poate multa lume nu ar crede, principalul oras al Vaii Jiului, Petrosaniul, este un centru universitar cu traditie, cu o vechime de peste 50 de ani, fiind in acelasi timp cel mai important centru in pregatirea specialistilor minieri. Dupa 1990 Univeristatea din Petrosani si-a marit numarul specializarilor si s-au infiintat noi sectii. In prezent Universitatea din Petrosani are trei facultati: Facultatea de Mine, Facultatea de Masini si Instalatii Electromecanice, Facultatea de Stiinte si un Colegiu Tehnic de Administratie, cu un total de peste 3100 de studenti. Teatrul de Stat "I.D. SARBU" reprezinta un vechi centru de cultura al Vaii Jiului. Teatrul a fost construit in 1948 si se numea "Teatrul Poporului", iar dupa 1992 el a preluat numele renumitului dramaturg.