|
|
Valori
- - cel mai mare zacamant de huila din Romania a carui rezerva industrială este de peste 300 milioane tone
- - continuitate exploatare - peste 80 de ani
- - licenţa de exploatare - până în anul 2024
- - suprafaţa perimetrelor miniere actuale - cca. 47 km2
- - adâncimea la care se face exploatarea straturilor de cărbune - între 400-850 m
- - cifra de afaceri - peste 700 milioane RON/an (cca 170 milioane euro)
- - capacitate de producţie - 2,6- 3.0 milioane tone/an
- - continutul energetic al carbunelui extras - 3500-4200 kcal/kg
- - capacităţile de producţie actuale - complex mecanizate 25%,diferenţa semi-mecanizate
- - personalul existent peste 8700 salariati - are o excelenta pregătire şi experienţa profesională transmisa din generatie in generatie pe parcursul celor 160 de ani de activitate industriala
- - cererea pieţei autohtone de huila este - mai mare decât oferta
- - contribuţia huilei în producţia de energie electrică la nivel naţional - cca. 5,7 % la care se adaugă şi energia agentului termica produsa
- - activitatea miniera desfasurata in Valea Jiului - are o pondere dominanta in activitatea economica a zonei
- - resursa energetica Huila de Valea Jiului - are o contributie insemnata in asigurarea sigurantei energetice e Romaniei, cu atat mai mult in schimbarile climaterice prevazute
Sfanta Mare Mucenita Varvara – ocrotitoarea minerilor
- - Se sarbatoreste in ziua de 4 Decembrie
- - A fost omagiata de la inceputurile exploatarii miniere in Valea Jiului (anii 1850)
fiind canonizata initial de crestinismul catolic iar dupa Revolutia din 1989 si de ortodoxie;
- - la fiecare exploatare minirera – de regula in sala de apel- se gaseste
reprezentata o icoana sculptata a acestei sfinte.
- Sfânta Muceniţă Varvara a trăit pe vremea împăratului Maximian (284-305) la Heliopolis (Helenopont / Helespont).
- Era fiica unui păgân cu numele Dioscur (sau Dioscor), care o ţinea sub pază, într-un turn înalt, din pricina marii ei frumuseţi trupeşti.
Fecioara aceasta credea în Hristos şi n-a vrut să-şi ascundă credinţa de tatăl ei.
Odată, când tatăl ei a spus sa se facă două ferestre la o baie pe care o zidea, fiica lui a poruncit sa se facă trei.
Întrebată fiind pentru ce a dat porunca aceasta, i-a răspuns ca a făcut trei ferestre în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.
La auzul acestor cuvinte tatăl ei s-a repezit îndată cu sabia să o omoare, dar sfânta a fugit şi s-a ascuns într-o stâncă ce s-a deschis ca prin minune; de acolo s-a dus în munţi.
Tatăl ei a urmărit-o şi a găsit-o; a luat-o de cosiţe şi a dat-o domnului ţării aceleia. Înaintea acestuia, Sfânta Varvara a mărturisit pe Hristos şi a batjocorit pe idoli.
De aceea a fost chinuită în multe feluri şi în sfârşit ucisă cu sabia de tatăl ei, cu mâinile lui. Se spune ca tatăl ei, după ce a ucis-o, a fost lovit de trăsnet pe când cobora din munte şi a murit.
Ziua Minerului – 6 August
- - pe parcursul desfăşurării existenţei sale, ca urmare a condiţiilor grele de muncă şi de trai vitrege, Valea Jiului a fost marcată de numeroase mişcări sociale.
- - această zi are semnificaţia comemorării victimelor care s-au jertfit în luptele pentru obţinerea unor condiţii de muncă şi de existenţă mai bune precum şi a comemorării
victimelor din numeroasele accidente de muncă din minerit, fiind considerată zi de mare sărbătoare pentru toţi minerii din România.
- - până în anul 1989 Ziua Minerului era sărbătorită în prima sâmbătă a lunii august. După acest an, sărbătorirea s-a facut în zile diferite, ziua fiind stabilită de sindicate
împreună cu administraţia (de regulă ziua liberă cea mai apropiată de data de 6 august).
Cele mai importante evenimente cu implicatii sociale deosebite, au fost:- - greva minerilor de la mina Lupeni din anul 1929 când, pentru prima dată în istoria mineritului când, au fost
declanşate manifestări de amploare. Greva s-a desfăşurat în zilele de 5 şi 6 august. Obiectivele acestei greve au fost obţinerea unor condiţii de muncă mai bune,
echipamente de protecţie, salarizare mai bună şi acordarea acelor facilităţi muncitorilor din subteran şi familiilor acestora, care să le asigure supravieţuirea.
Această grevă a degenerat în numeroase acte de violenţă, în urma cărora au fost ucişi, de către jandarmi, 30 muncitori şi cca 100 de răniţi răniţi, atât din rândurile
muncitorilor cât şi a populaţiei civile.
- - greva minerilor din anul 1977, care a început în ziua de 4 august şi a cuprins în scurt timp întreaga Vale a Jiului,
amploarea cea mai mare având-o în ziua de 6 august. Concentrarea mişcării muncitoreşti s-a făcut tot la Lupeni unde a fost chemat şi preşedintele ţării, de la acea vreme,
Nicolae Ceauşescu. De asemenea, revendicările principale ale muncitorilor au constat în obţinerea unor condiţii de muncă şi de protecţie a muncii mai bune, salarizare corespunzătoare
condiţiilor de muncă din subteran şi protecţie socială îmbunătăţită, pe lângă cele legate de micşorarea planului de producţie. Această mişcare muncitorească este considerată prima şi
cea mai mare mişcare anticomunistă din România.
- De asemenea, ziua de 6 august rămâne în memoria colectivă a minerilor din Valea Jiului ca o tristă amintire datorită gravului accident colectiv de muncă
din anul 2001 de la mina Vulcan cauzat de o explozie de gaz metan, în abatajul SCRI (surparea cărbunelui şi a rocilor înconjurătoare) de pe stratul 3.
- În acest tragic accident şi-au pierdut viaţa 14 muncitori şi alţi 4 au fost grav răniţi. Acest eveniment a marcat un moment de cotitură în tehnologia de exploatare a cărbunelui, prin eliminarea metodei de
exploatare cu abataje SCRI şi de creştere a importantei securităţii muncii în subteran.
|
|